O aprigă dezbatere a explodat zilele acestea după ce s-au descoperit câteva indemnizaţii pe care statul le-ar avea de plătit şi care sar de pragul de 10.000 de Euro. 0.2% din beneficiarii indemnizatiei consumă 30 din suma alocată pentru acest program.
Dar apoi au explodat opiniile. Pro şi contra. E drept sau nu e drept, are dreptul cineva să primească o asemnea sumă, dar de contribuit a contribuit, aşa că de ce să nu primească? Vlad Petreanu si Lucian Mandruta s-au batut in diamante, Moise Guran a intervenit si el si multi altii au avut o vrobă de spus.
Dar, indiferent de opinii, haideţi să vedem faptele:
1. Parlamentul a adoptat modificarea legislaţiei prin care s-a eliminat plafonul maxim al indemnizaţiei cu scopul de a stimula creşterea natalităţii.
- da, legea poate stimula natalitatea deoarece modificările doptate au dus şi la o creştere a plafonului minim, care anterior era de 600 de ron iar cum e de 1000 de Ron. Astfel, persoanele cu venituri mici care poate nu işi permiteau să părăsească locul de muncă deoarece primeau doar 850 de Ron desi aveau un salar de 1000 de Ron, acum îşi păstrează venitul
- ridicarea plfonului NU stimulează natalitatea deoarece doar 4.37% dintre salariatii au salrii de peste 4000 Ron lunar. Sursa ZF. Adica 207.000 salariati. Trebuie să ne referim la acest număr, deoarece parlamentarii au insitat că femeile angajate, în companii multinaţionale, unde câştigă sume mari de bani, nu sunt stimulate să rămână gravide. Dacă estimăm pe baza datelor sociodemografice că circa 100 de mii dintre aceşti slariaţi sunt femei iar dintre acestea circa 20 de mii ar avea o varsta sub 35 de ani. Daca TOATE aceste femei ar decide ca anul viitor să rămână gravide, intr-adevar, s-ar stimula natalitatea anul viitor, insă, ulterior, în nici un an, nu ar mai fi creştere deloc. Daca doamenele acestea ar decide să rămână gravide în următorul deceniu, pornind de la premiza că legislaţia ar rămâne stabilă, vorbim de 2000 de naşteri anual. La un numar de 200.000 de naşteri (sursa INS), vorbim de o creştere cu 1%, ceea ce nu poate fi prezentată drept o rezolvare a problemei natalităţii.
2. Mulţi concetăţenii au susţinut ideea că aceşti oameni care câştigă mai mult, contribuie mai mult la buget, deci trebuie să primească "ceea ce " li se cuvine
- afirmaţia că cei ce câştigă mai mult plătesc mai mult este greşită dacă vorbim despre salariaţi. Da, in valoare absolută plătesc mai mulţi bani dar contribuţiile la bugetele asigurărilor sociale sunt plafonate la de 5 ori salariul mediu - economie. Nu e clar? Daca ai un salar mai mare decat 5 slarii medii/economie NU plateşti contribuţii la pensii, asigurări sociale şi medicale la suma ce depăşeşte acest nivel. Plăteşti doar impozit.
- ceea ce li se cuvine e ceea ce legea prevede. Aşadar da, li se cuvine o sumă mare. Intrebarea ce trebuie pusă e dacă suma e sutenabila.
3. Din ce buget se plăteşte această indemnizaţie?
- foarte multi încurcă sumele şi consideră că indemnizaţia se plăteşte din "ceea ce dăm la stat". corect partial. Indemnizaţia se plăteşte din Bugetul de stat. Sursa. Acest buget este format din impozitele pe venituri.
Astfel, indemnizaţia unui beneficiar se plăteşte din cei 16% pe care omul i-a plătit la stat.Un exemplu:
Venit net anual 100.000 Ron (8.333 Ron/luna).
Daca ai avut un venit net de 100k Ron, ai platit un impozit de 19047 Ron intr-un an.
Urmatorii doi ani vei incasa 170k Ron (85% din venitul net) sub form de indemnizatie.
Astfel, va trebui sa mai contribui 9 ani (8.9 ani pentru exactitate) pentru ca statul sa colecteze de la tine o suma egala cu ceea ce ai primit in doar 2.
Nu luam in considerare serviciile de care beneficiezi în acea perioada, pe care nu le plăteşti (şosele - da ştiu, sunt poraste, dezăpezire iarna - da ştiu, se iau şpăgi, etc etc).
Deci după 11 ani in care statul nu a primit nimic de la tine, incepi să contibui şi tu inapoi. Daca faci 2 copii, perioada se măreşte la 20 de ani.
E corect?
4. E morala o asemenea indemnizaţie.
Nu face obiectul discuţiei. Ea trebuie să îşi atingă scopul - să crească natalitatea. Iar ridicarea plafonului nu poate face acest lucru deoarece numarul de beneficiari e atât de limitat că şi dacă toţi ar deveni părinţi, tot nu ar avea un impact mai mare de 1% din totalul naşterior. Iar noi avem nevoie de soluţii care să ducă la o creştere cu 50%. Da, atat de mare. Pentru că doar o asemenea creştere ne-ar aduce aproape (dar nu chiar) la nivelul de naşteri din 1990.
Dar apoi au explodat opiniile. Pro şi contra. E drept sau nu e drept, are dreptul cineva să primească o asemnea sumă, dar de contribuit a contribuit, aşa că de ce să nu primească? Vlad Petreanu si Lucian Mandruta s-au batut in diamante, Moise Guran a intervenit si el si multi altii au avut o vrobă de spus.
Dar, indiferent de opinii, haideţi să vedem faptele:
1. Parlamentul a adoptat modificarea legislaţiei prin care s-a eliminat plafonul maxim al indemnizaţiei cu scopul de a stimula creşterea natalităţii.
- da, legea poate stimula natalitatea deoarece modificările doptate au dus şi la o creştere a plafonului minim, care anterior era de 600 de ron iar cum e de 1000 de Ron. Astfel, persoanele cu venituri mici care poate nu işi permiteau să părăsească locul de muncă deoarece primeau doar 850 de Ron desi aveau un salar de 1000 de Ron, acum îşi păstrează venitul
- ridicarea plfonului NU stimulează natalitatea deoarece doar 4.37% dintre salariatii au salrii de peste 4000 Ron lunar. Sursa ZF. Adica 207.000 salariati. Trebuie să ne referim la acest număr, deoarece parlamentarii au insitat că femeile angajate, în companii multinaţionale, unde câştigă sume mari de bani, nu sunt stimulate să rămână gravide. Dacă estimăm pe baza datelor sociodemografice că circa 100 de mii dintre aceşti slariaţi sunt femei iar dintre acestea circa 20 de mii ar avea o varsta sub 35 de ani. Daca TOATE aceste femei ar decide ca anul viitor să rămână gravide, intr-adevar, s-ar stimula natalitatea anul viitor, insă, ulterior, în nici un an, nu ar mai fi creştere deloc. Daca doamenele acestea ar decide să rămână gravide în următorul deceniu, pornind de la premiza că legislaţia ar rămâne stabilă, vorbim de 2000 de naşteri anual. La un numar de 200.000 de naşteri (sursa INS), vorbim de o creştere cu 1%, ceea ce nu poate fi prezentată drept o rezolvare a problemei natalităţii.
2. Mulţi concetăţenii au susţinut ideea că aceşti oameni care câştigă mai mult, contribuie mai mult la buget, deci trebuie să primească "ceea ce " li se cuvine
- afirmaţia că cei ce câştigă mai mult plătesc mai mult este greşită dacă vorbim despre salariaţi. Da, in valoare absolută plătesc mai mulţi bani dar contribuţiile la bugetele asigurărilor sociale sunt plafonate la de 5 ori salariul mediu - economie. Nu e clar? Daca ai un salar mai mare decat 5 slarii medii/economie NU plateşti contribuţii la pensii, asigurări sociale şi medicale la suma ce depăşeşte acest nivel. Plăteşti doar impozit.
- ceea ce li se cuvine e ceea ce legea prevede. Aşadar da, li se cuvine o sumă mare. Intrebarea ce trebuie pusă e dacă suma e sutenabila.
3. Din ce buget se plăteşte această indemnizaţie?
- foarte multi încurcă sumele şi consideră că indemnizaţia se plăteşte din "ceea ce dăm la stat". corect partial. Indemnizaţia se plăteşte din Bugetul de stat. Sursa. Acest buget este format din impozitele pe venituri.
Astfel, indemnizaţia unui beneficiar se plăteşte din cei 16% pe care omul i-a plătit la stat.Un exemplu:
Venit net anual 100.000 Ron (8.333 Ron/luna).
Daca ai avut un venit net de 100k Ron, ai platit un impozit de 19047 Ron intr-un an.
Urmatorii doi ani vei incasa 170k Ron (85% din venitul net) sub form de indemnizatie.
Astfel, va trebui sa mai contribui 9 ani (8.9 ani pentru exactitate) pentru ca statul sa colecteze de la tine o suma egala cu ceea ce ai primit in doar 2.
Nu luam in considerare serviciile de care beneficiezi în acea perioada, pe care nu le plăteşti (şosele - da ştiu, sunt poraste, dezăpezire iarna - da ştiu, se iau şpăgi, etc etc).
Deci după 11 ani in care statul nu a primit nimic de la tine, incepi să contibui şi tu inapoi. Daca faci 2 copii, perioada se măreşte la 20 de ani.
E corect?
4. E morala o asemenea indemnizaţie.
Nu face obiectul discuţiei. Ea trebuie să îşi atingă scopul - să crească natalitatea. Iar ridicarea plafonului nu poate face acest lucru deoarece numarul de beneficiari e atât de limitat că şi dacă toţi ar deveni părinţi, tot nu ar avea un impact mai mare de 1% din totalul naşterior. Iar noi avem nevoie de soluţii care să ducă la o creştere cu 50%. Da, atat de mare. Pentru că doar o asemenea creştere ne-ar aduce aproape (dar nu chiar) la nivelul de naşteri din 1990.
Comentarii
Trimiteți un comentariu